Tarta cu frunze de sfecla rosie si branza

Desi s-a instalat iarasi caldura si avem nevoie de multe lichide, totusi trebuie sa ai si dupa ce sa le bei, asa ca noi am hotarat sa bem o bere dupa tarta asta cu mult verde. Si n-am stat mult pe ganduri, am strans laolalta cat de multe frunze comestibile am gasit nearse de potopul arsitei si m-am apucat de treaba, bineinteles pe racoare!

Ingrediente:
 Pentru aluat:
100 ml. vin alb sec
80 ml. ulei de masline
300 gr. faina

un praf de sare                                                                                                                                   Pentru umplutura:                                                                                                                               un manunchi mare de frunze de sfecla rosie, mangold( poate fi inlocuit cu 500 gr. spanac crud)                                                                                                                                                                                    o mana de frunze de praz, sau ceapa verde

o ceapa mare alba

3 oua mari

3 catei de usturoi

un ardei verde

un ardei rosu

200 gr. branza proaspata, sau urda, sau o crema de branza, ce vreti

2 linguri de smantana (grasa am avut eu)

sare, piper, oregano, cimbru, dupa gust

cateva frunze de busuioc,  patrunjel verde, dupa pofta

2 linguri de ulei pentru sotat                                                                                                            opt. ou pentru uns

Mod de preparare:

Se spala, se curata zarzavatul. Se toaca marunt frunzele de sfecla si mangold, ceapa, frunzele de praz, cele de busuioc, patrunjelul si usturoiul.

Am tocat apoi si ardeiul, nu mai atasez poza,  fiindca nu e relevanta, o sa-l vedeti in procesul de pregatire. Se oparesc 5 minute (din momentul in care dau in clocot) frunzele de sfecla si mangold, sau de care aveti, pot fi si de ridichi, verzi sa fie! Se strecoara si se lasa sa se raceasca intr-o strecuratoare.

Intr-o tigaie se pun la sotat in 2 linguri de ulei ardeiul rosu mai intai, apoi cel verde, separat, doar cate doua minute fiecare.Dupa ce se scoate ardeiul, in acelasi ulei se pun la sotat ceapa, usturoiul si frunzele de praz.

Se lasa doar pana sticleste ceapa si se opreste focul. Pana se racesc un pic,  se prepara aluatul exact la fel ca si la reteta de masline in aluat, de aici .
Difera cantitatile doar, dar e asa de simplu de facut aluatul acesta pentru orice incepator: se amesteca intai vinul cu uleiul, se aduga un praf de sare si apoi se amesteca si cu faina, aluatul legandu-se imediat. Este bun de folosit in momentul urmator. Eu l-am intins imediat si am imbracat forma in care aveam sa coc tarta, o tava de 28 cm. ( vroiam o tarta mai mare).

Intre timp se racoreste  ceapa  si se  amesteca de acum toate ingredientele pentru umplutura: oua, branza, smantana, frunzele oparite, ceapa si tot ce am sotat alaturi de ea, mai putin ardeiul pe care-l pastram pentru la urma, frunzele de busuioc, cele de patrunjel, adaugam piperul, oregano, sarea, cimbrul tocat marunt. Dupa omogenizarea acestor ingrediente, asezam compozitia rezultata peste  aluatul din tava.

Deasupra am presarat ardeiul verde si apoi cel rosu, pentru obtinerea efectului coloristic dorit al tartei pe care o visam gustoasa si frumoasa! :))

Din fasiutele de coca ramase de la imbracarea tavii am facut si un grilaj pe deasupra, l-am uns cu ou si am dat tarta la cuptor cam 35 de minute, la 180 de grade, preincalzit! Asa era tarta mea cand am scos-o din cuptor si mirosea fantastic de frumos!

Am taiat-o calda si s-a taiat foarte bine!

Dar cel mai bine s-a mancat! Se cere repetat experimentul,  fiindca merge cu orice, iar aluatul acesta este foarte versatil si te lasa sa-l lucrezi cum doresti. Umplutura poate fi aleasa de catre fiecare in functie de cele avute prin batatura, eu am vrut multe frunze de data asta, dar automat avem nevoie de lianti: branza, cascaval, oua, mozzarella. Vorba multa strica si face pofta de alta tarta, pana atunci eu va spun pofta buna la aceasta!

P.S.                                                                                                                                                         Felia am pozat-o a doua zi,  fiindca se facuse noapte. Mi-am dat seama inca o data ca aluatul se comporta minunat ( nu era tare deloc dupa o noapte) si va deveni aluatul meu nr. unu pentru tarte si alte aperitive. Ii multumesc inca o data Adrianei!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s