Prajitura „Carpati”

Asa o stiu de un sfert de veac, fiindca de atunci o fac si tot nu s-a demodat, din contra, daca ma mai fofilez cateodata, se trece cu vederea o vreme, dupa care, vine fiul meu si-mi zice   „Mama, dar tu nu ne-ai facut deloc „Carpatiul” anul asta!”  Si cum sa refuzi baiatul, cand a deschis ochii pe „Carpati” din frageda sa pruncie, chiar de suntem din campie!  🙂 Nici vorba de vreun refuz, se sufleca manecile si la treaba, ca nu-i usor lucru sa escaladezi o reteta de anvergura acesteia!

Ingrediente:

Pentru   foi:

3 oua mari                                                                                                                                          

330 gr. zahar
500 ml. lapte dulce
250 ml. ulei

1500 gr. faina
1 lingura rasa de bicarbonat
2 linguri de otet
un varf de cutit de sare
coaja rasa de lamaie sau limeta

Pentru crema caramel:

1 kg. zahar

2 litri lapte dulce

400 gr. unt
12 linguri rase de faina

o fiola esenta rom

bobitele ditr-o pastaie de vanilie

Pentru glazura:

15o gr. zahar
130 gr.  cacao
100 gr. frisca lichida (nebatuta)

90 gr. ciocolata neagra
120 ml. apa plata
5 gr. gelatina

Mod de preparare:

Se va incepe cu prepararea foilor. Se cerne faina si se opreste o cana (de 250 grame) care se pune deoparte. Faina cernuta se pune intr-un vas incapator, se face o gropita in mijloc si acolo se vor turna pe rand: laptele, ouale, sarea, zaharul, uleiul, coaja de lamaie si bicarbonatul stins cu otet. Se amesteca la inceput cu o lingura de lemn, apoi se framanta cu mana, pana incepe sa se desprinda coca de pe maini. Daca vi se pare ca aluatul e prea moale, se mai adauga faina din cantitatea oprita, fiindca depinde foarte mult de calitatea si tipul fainii. Trebuie sa se obtina un aluat potrivit de tare, care sa se poata intinde cu usurinta in foi subtiri. Se imparte aluatul in 12 parti egale.

Picture 090Se intind 12 foi patrate sau dreptunghiulare pe o planseta bine infainata  si se coc pe dosul tavii de la aragaz, doar pana incep sa se rumeneasca putin pe margini si ridica basici. Poza de la gura cuptorului sper sa completeze si mai bine explicatiile.

Picture 096Foile o sa vi se para tari cand se racesc, sa nu va speriati, asa trebuie sa fie! Se lasa la odihna si se se prepara crema caramel. Se ia un vas antiaderent in care se caramelizeaza zaharul, dar nu foarte tare pentru ca se amaraste crema. Cand s-a caramelizat toata masa de zahar, se adauga laptele cu multa atentie, pentru ca va iesi un val fierbinte de aburi si totodata se pun si semintele de vanilie. Va recomand sa purtati o manusa matlasata folosita la scoaterea tavilor din cuptor, eu asa ma apar! Se amesteca tot timpul, pana cand se vor dizolva cocoloasele de caramel, moment in care se adauga faina cu o mana si cu cealalta se amesteca energic. Nu am avut prin preajma ajutor de fotograf in momentul respectiv, din pacate si eu aveam ambele maini ocupate…Crema va incepe sa se ingroase, apoi va face bolboci precum mamaliga. Se lasa sa mai fiarba un minut, dupa care se stinge focul. Se taie untul in cubulete mici si se adauga in crema, se amesteca pana la incorporare si omogenizare, se adauga esenta de rom si crema este gata. Pana isi trage cateva minute sufletul, dupa atata bolboroseala, 🙂  se pregatesc foile pentru umplut si suportul/tavile pe care vor fi asezate, este important acest lucru, deoarece se vor ingreuna destul de tare. Se formeaza doua grupe de cate sase foi. Se pune crema calda peste prima foaie, intinzandu-se peste toata suprafata, se aseaza cea de-a doua foaie suprapunandu-se cat mai bine peste prima, se preseaza bine cu degetele, se toarna iarasi crema, urmeaza cea de-a treia foaie si tot asa pana terminam grupa de sase foi. Se lasa deocamdata asa, pentru a mai putea presa din cand in cand si se procedeaza la fel si cu cea de-a doua grupa de foi. Cand s-a terminat de umplut si aceasta grupa ( care se lasa in astepatare)  se preseaza  pentru ultima data prima grupa de foi si se intinde crema si peste foaia de deasupra. Bun, s-a terminat abia o grupa…

Picture 102La fel se procedeaza si cu a doua  grupa de foi. Se lasa apoi ” la fragezit”( asa scrie in caietul meu antic) cel putin 10 ore, sa stea si ele la taifas, dar intr-un loc rece si retras! 🙂

Picture 105Eu le las, de regula, de seara pana a doua zi, cand pregatesc glazura exact asa ca aici. Urmeaza un moment delicat, taierea prajiturii astfel incat sa-i dam forma de „Carpati” pentru a se justifica  faimosul nume, ales de altii, nu de mine! Se taie mai intai marginile, fiindca avem nevoie sa fie drepte.

Picture 111Apoi se taie in patru fasii aproximativ egale.

Picture 113Acum, e-acum! Se ia fiecare fasie, se aseaza la la marginea unei plansete  si se taie pe diagonala, exact asa cum arata imaginea!

Picture 115Se vor lipi cele doua jumatati obtinute in asa fel incat partea cu crema de deasupra, sa vina la mijloc, obtinandu-se astfel primul munte. La fel se va proceda si cu celelalte fasii din ambele grupe de foi, pana cand vom obtine toate lanturile muntoase dorite! 🙂

Picture 118Picture 123Dupa ce se insiruie  muntii in tavi, se glazureaza cu glazura calda si se presara cu  fulgi de cocos alb, daca vreti munti inzapeziti, iaca ai mei ce ninsi is! 🙂

Picture 050

Picture 053Apoi se taie in felii cat va lasa inima de groase si se servesc cu-o pofta, mmm!

Picture 063

Aveti grija, ca muntii astia nu rezista la intemperii numite „pofte” si nici la temperaturi inalte! 🙂 Recunosc, e o treaba cam migaloasa, dar la noi, de sarbatori,  muntii tre’ sa stea pe masa ! 🙂

Picture 362Ii masuram cu privirea si-i mancam cu toata firea, zau, asa!

P1100843Sarbatorile-s frumoase cu” masive” delicioase! 🙂

DSCN0326Nu stiu daca s-ar putea gasi vreun cusur, pentru acest dulce huzur! 🙂

DSCN0367Cu atatia munti la masa, pana si Vrancioaia noastra, cred c-ar fi invidioasa!  🙂  🙂   🙂

Picture 001

DSCN0286Va urez curaj si spor in escaladarea  suisurilor „Carpatilor” si pofta buna, dragilor!

Anunțuri

9 gânduri despre „Prajitura „Carpati”

  1. Vai Gela ce-mi faci tu mie!!!! N-am mancat niciodata prajitura Carpati, dar cred ca-i delicioasa. Eu nu cred c-as fi avut curaj s-o tai asa pe digonala, nu stiu daca mi-ar fi iesit.
    Felicitari!

    1. Any, aceasta este postarea care mi-a dat cea mai mare bataie de cap de cand scriu pe blog…Toata lumea care a mancat de la mine si vrea reteta, o citeste si nu se pricepe la taiat…Nu-ti spun de cand tipa lumea dupa reteta si eu tot amanam, ca e mult de lucru, intr-adevar! Si mult de explicat si mult de pozat si n-ai cum sa te descurci. La crema n-am putut poza ca era pericol!La taiat, sper ca se intelege tehnica, chiar daca fotografiile lasa de dorit, atat a putut sa faca ajutorul meu la fotografiat…Cat despre gust, nu am cuvinte sa o descriu si e foarte spornica. Se poate face fara nicio problema doar jumatate din compozitie, ies patru munti,dar eu nu am facut asa niciodata, fiindca imi place sa si daruiesc! Iti iese sigur, daca o incerci, tu esti maiastra!

  2. recunoscandu mi ignoranta, am si eu o intrebare care ma framanta de multa vreme – de ce foile se coc pe dosul tavii ? multumesc pentru timpul acordat.

    1. Aurelia, imi face placere sa-ti raspund.Eu nu mi-am pus niciodata aceasta intrebare, desi sunt mai multe feluri de foi pe care le coc asa, pe dosul tavii, dar experienta imi spune ca e un procedeu foarte bun, pentru ca:
      -nu te mai chinui sa intinzi foaia exact la dimensiunea interioara a tavii, ai o marja de cativa milimetri;
      -se recupereaza foile coapte mult mai usor de pe dosul tavii, prin inclinare si alunecare, pe cand din tava trebuie luate pe sus, ori rasturnate, moment in care se pot rupe cu usurinta deoarece sunt foarte fragede cand sunt calde;
      -daca intinderea cu sucitorul nu este o problema si exista indemanarea necesara, se poate intinde foaia direct pe dosul tavii, pe care s-a asezat hartie de copt, deci se castiga timp, pentru ca, sa recunoastem, aceasta prajitura necesita un timp mai mare de realizare;
      Acestea ar fi explicatiile gasite de mine, poate mai citeste cineva si le completeaza, de-asta exista blogurile, sa ne impartasim experientele si parerile unii altora.

  3. D-na Gela, de când admir eu această minunăție de prăjitură! Îmi place foarte mult , dar nu am înțeles niciodată cum se asamblează….Până acum 😛 Din cantitatea aceasta ies 8 ” munți”, nu? Eu nu coc niciodată foile pe dosul tăvii, nu-mi place. Le întind pe foaie de copt și le pun în tavă 🙂

    1. Simona, am primit multe semnale ca lumea s-a bucurat de postarea acestei retete, tocmai pentru motivul taiat si asamblat, care reiese din fotografii, chiar daca nu-s de revista!:) Sunt sigura ca vei fi incantata sa o faci! Poti face doar jumatate de cantitate, daca nu iti trebuie toata. Cat despre coptul foilor, cred ca nu are importanta daca le coci in tava, sau pe dosul ei…Cum iti este mai confortabil! Astept sa poftesc la muntii tai! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s