Melancolii de toamna

Toamna e la ea acasa,                                                                                                                      Daca ploua, nici nu-i pasa.
Si de gandul rau ma doare,
Toamna asta, habar n-are!

Ea si-a pus vesmant de gala
Si-aurita, geniala,
Trece pe alei zambind,
Nici ca-i pasa ca eu plang!

Si atatea roade are,
In cohorte si hambare!
N-are nici o treaba ea,
Sa stie de boala mea…

Eu ma macin de durere
Mai ales la umezeala,
Dar o las sa ma ignore,
Fiindca dansa-i triumfala!

De belsug, ea e ferice,
Nici eu nu-s saraca-as zice…
Dar, nici bine nu ma simt
De cand ploile-au venit.

Si suport si ma alint,
Cu al doamnei colorit,
Fiindca stiu ca vina n-are
Toamna, pentru ce ma doare.

Si totusi… te iubesc, madama!
Cum as putea eu fara toamna?
Ma doare gandul, ma-nfioara
Ca peste nu stiu cata vreme
O sa-ti cantam…”Adio, doamna!”

Geladumi

Peste de Dunare in sos spaniol

Pestele ( dragostea noastra culinara) a constituit ingredientul principal al cinei pe care am luat-o in seara asta cu mare pofta si dor de ceva asa, mai dunarean! 🙂  Sosul ce a insotit pestele e pregatit dupa o reteta a bucatariei spaniole, dar intrucat noi ne-am familiarizat cu acesta de multa vreme, lasati-ma sa spun ca l-am naturalizat si e acum si-al nostru, ca doar n-om da fuga pana in Spania sa mancam sosul asta bun rau!:))))))))))))))))))
S-a intamplat in timpul mesei sa ma sune o prietena de departe la telefon si sa ma intrebe printre altele si ce mancam, daca tot m-a deranjat de la masa. (Ce bine a facut ca mi-era tare dor de ea!) I-am spus pe scurt si m-a rugat sa-i scriu si ei reteta cand am timp. Atunci mi s-a aprins beculetul care m-a luminat ca aveam niste poze cu pasii retetei prin calculator si daca tot o voi scrie, sa o scriu aici,  pentru ca  astazi nu am mai pozat, desi, ca si altadata, cu mare pofta am mancat ! Mari, draga, ia pixul, te rog si pregateste-te sa scrii reteta!                                                                                                                                                    O scriu aici cu drag pentru tine si alti iubitori de peste  si cu sos spaniol pe deasupra!  🙂

Ingrediente:

6-7 bucati de peste
o capatana de usturoi medie
1 lingurita cu boia iute
2 lingurite boia dulce
un ardei iute rosu
2 cepe medii
o lingura cu varf de chimen
un borcan mic (380 gr. ) rosii in bulion sau in suc de rosii
8-10 masline
coaja unei lamai
6 linguri de ulei de masline
sare, dupa gust
4 boabe de ienibahar
o legatura mare de patrunjel verde

Mod de preparare:                                                                                                                       Se toaca marunt usturoiul, se macina chimenul, ienibaharul , se razuie lamaia.
Se amesteca intr-un bol  jumatate din cateii de usturoi tocati cu jumatate din cantitatea de chimen, ienibahar maruntit, doua linguri de ulei ,boia de ambele feluri, patrunjel verde tocat.

Se unge pestele cu darnicie  si pe exterior si pe interior cu acest amestec picant si se da la rece cel putin o jumatate de ora.

Pestele sta la marinat, dar noi  vom lucra, trebuie sa pregatim sosul !
Tocam marunt ceapa si o punem la calit alaturi de usturoiul ramas si ardeiul iute in 4 linguri de ulei de masline.

Cand s-au sotat adaugam jumatatile de ingrediente ramase de la marinare( chimen, boia, ienibahar) lasam sa fiarba putin si adugam rosiile, se aduaga si coaja de lamaie.  Daca mai este nevoie si bucatile de peste sunt groase, adaugam si apa, o cana am pus eu si la final adaugam cu grija bucatile de peste.

Se fierbe totul opt minute la foc mediu,  apoi se aduga maslinele,  se potriveste  gustul de sare si  se introduce tava la cuptor preincalzit, (220 de grade) lasand-o acolo cam 12-15 minute in functie de marimea bucatilor de peste, ca sa se patrunda bine.
Scos din cuptor miroase innebunitor!

Se asezoneaza cu patrunjel verde si se serveste cu mare pofta. Si se pune si un vin alb la rece, instalatia va avea nevoie de el la final!

Pofta buna!