Cuvintele mele in povestea asta, Ar fi de prisos… Dupa ploaie nu rasare intotdeauna curcubeul, Dar e totul atat de frumos! Sarutul isi lasa pecetea, Pe-al florii obraz, De-ai zice ca-i sunt petalele, In culmi de extaz! Reusind sa surprind si eu, ce-a mai ramas, Recunosc, am ramas, fara de glas!
(Va rog sa dati clik pe fotografii, sa vedeti splendoarea in amanunt!)
Postarea aceasta este darul meu de duminica pentru voi, dragi cititori! Bucurati-va de flori, de sarutul ploii si de una dintre cele mai frumoase melodii romanesti, care are legatura cu ploaia! Va doresc duminica frumoasa!