Placinte „crizanteme” umplute cu nuca

E frigut si numai bine de stat pe langa cuptor. Si daca tot e vremea crizantemelor, sa fim in trend, zic!  Niste placinte dulci, cu aspectul acestor flori ar fura inima degustatorilor… Si care gospodina n-ar dori, ca preparatul pe care-l pune pe masa, sa faca cu ochiul din prima! 🙂 Cu acest gand aducem ingredientele la vedere si purcedem la „inflorirea” crizantemelor dulci, sunteti de acord?

Ingrediente:

Pentru aluat:

800-850 gr. faina, plus pentru infainat planseta

un cub mare de drojdie(42 gr.) sau 2 pachetele de drojdie uscata a 7 gr. fiecare

2 oua medii

350 ml. lapte dulce

100 gr. unt moale

150 gr. zahar, farin de preferinta

o lingurita rasa de sare

coaja rasa de lamaie sau portocala

Pentru umplutura:

400 gr. miez de nuca

80 gr. zahar, sau dupa gust

4 linguri de lapte dulce

o fiola de esenta de vanilie

cateva afine sau boabe de visine, sau cirese din dulceata

4 linguri miere de albine pentru uns

Mod de preparare:

Eu am folosit drojdie uscata si procedeul suna cam asa…Faina se cerne de doua ori si se amesteca bine cu drojdia uscata. Se face o gropita in mijlocul fainii si acolo se pun toate celelalte ingrediente enumerate pentru aluat, amestecandu-se circular cu o lingura de lemn, pana se incorporeaza faina de pe margini si aluatul devine greu de invartit cu lingura, moment in care trebuie sa framantam  cu mana pana cand aluatul se desprinde singur de pe maini, semn ca i-am imprimat caldura sufletului nostru si i-am dat aripi, sa creasca!  🙂

 

Il lasam apoi sa-si construiasca vise, la cald, acoperindu-l cu un prosop moale vreme de o jumatate de ora, daca are conditii prielnice si isi dubleaza volumul, daca nu, nu-i bai, se mai prelungeste putin perioada de repaus, pana a crescut destul! Sa nu credeti ca misiunea s-a incheiat si puteti merge la plimbare in acest timp, nuu! Se va pregati umplutura in asa fel ca odata crescut aluatul, sa putem ajuta crizantemele sa infloreasca! Pentru asta se macina marunt miezul de nuca si se aseaza intr-un castronel. Se fierbe laptele amestecat in prealabil cu zaharul si se toarna fierbinte peste nuca, se pune si vanilia, se omogenizeaza si mai bine sa nu gustati, pentru a fi siguri ca va ajunge compozitia pentru umplerea placintelor!

 

Mai departe se imparte aluatul in trei si se  intinde din fiecare parte de aluat cate o foaie patrata sau dreptunghiulara groasa de 7 mm. Nu va inspaimantati, daca nu aveti indemanarea intinderii foii patrate , intindeti cum se poate si decupati aluatul pe margini, e o rezolvare pentru toate in ale bucatariei, cred eu! Se taie apoi foaia in patrate cu latura de zece cm. Ei, daca n-or fi zece si-or fi noua, nu e bai, eu nu am masurat, am stabilit ochiometric dimensiunile si nu am avut critici, parol! 🙂  Pe marginile fiecarui patratel, in colturi, se vor efectua doua taieturi intersectate chiar in colt, la distanta de un cm. de marginea aluatului, exact asa cum se vede in imaginea urmatoare. In mijlocul patratului se pune o lingura cu varf din compozitia cu nuca. Voila!

 

Pana nu ma intrebati voi care este legatura dintre patratelele astea si crizantemele de care v-am povestit initial, va dau eu repede pontul…Se ia fiecare bucatica de margine decupata si se aduce spre centrul patratului, apasandu-se cu degetul, ca in imagini.

 

Se aseaza in tava pe hartie de copt si se imbobocesc fie cu o bobita de visina, cireasa din dulceata, fie cu o afina, fraguta proaspata, cu ce aveti la indemana.

Se vor coace in cuptor preincalzit la 180 de grade, timp de 25 -30 minute, in functie de cuptorul pe care il aveti. Se observa gradul de rumenire si cand s-au bronzat corespunzator, se scot din cuptor si se ung cu miere de albine diluata cu doua linguri de lapte.

Au un gust aparte cand sunt calde…de-ti vine sa fugi cu tava si sa nu te mai intorci decat dupa ce ai dat-o gata, nu glumesc!

Dar si cand se racesc, te-nnebunesc… Savorile se amesteca mai bine, se aseaza, nu stiu cum sa spun, asa se imprietenesc, incat de tine nu se mai dezlipesc, pur si simplu te cuceresc!  🙂

Sa nu uitam ca toamna, crizantemele sunt pudrate cu bruma cateodata si fiindca-am spus ca vrem sa fim in trend, putem sa le pudram si noi cu putin  zahar farin, tot frumoase ar fi si ar avea si mai mult lipici la publicul iubitor de dulce-dulce.

Sant minunate si se fac repede! E drept ca, la fel de repede se si mananca, dar se povesteste despre ele indelung…Veti sti aceste lucruri cu adevarat, numai dupa ce le veti afla gustul si-apoi o sa vedeti de cate ori o sa le repetati…

Pana una-alta, eu va spun pofta buna la placintele „crizanteme” cu speranta ca va vor indulci toamna, alungand amarul norilor grei.

Paine aperitiv „minge de fotbal”

Pentru a nu va lasa sa va puneti prea multe intrebari legate de numele atribuit acestei painici imaginate de mine dintr-un aluat consacrat deja in bucataria mea, am sa va spun ca ea a fost parte a unui cadou daruit unui copil, mare iubitor al balonului rotund, care-mi este foarte drag si pe care am vrut sa-l surprind, nu neaparat cu ceva dulce, asa cum cred ca se astepta, ci cu o paine gustoasa umpluta cu branza de oi, numai buna de mancat alaturi de cateva legume proaspete inainte de a pleca la o partida de fotbal!   🙂

 

Ingrediente:

500 gr. faina

250 ml. apa calduta

4 lg. ulei de masline

1 lingurita zahar

7 gr. drojdie uscata( Dr. Oetker am avut eu)

1/2 lingurita sare

100 gr. brnza de oi pentru umplutura

2 linguri de faina pentru infainat planseta

seminte de mac sau in

pentru uns un galbenus de ou + o lingurita de lapte dulce si una de ulei

Mod de preparare:

Se cerne  faina de doua ori, se pune intr-un vas incapator. Deasupra se presara drojdia, imprastiind-o uniform, pe toata suprafata fainii. Se face o gropita in mijlocul fainii, unde se pune zaharul, sarea si uleiul, apoi se toarna apa calduta. Se amesteca mai intai cu o lingura de lemn, apoi, dupa ce se ingroasa, se framanta cu mana pana nu se mai lipeste aluatul de maini. Se lasa la crescut intr-un loc destul de cald, ferit de curenti. Dupa ce si-a dublat volumul se rastoarna aluatul pe planseta de lucru. Se poate pregati fara probleme aluatul si la masina de paine, conform instructiunilor masinii, folosind programul de framantare si dospire.

 

 

Se imparte coca in doua bucati aproximativ egale. Din prima bucata se intinde o foaie rotunda cu diametrul de 20 cm. si groasa de un centimetru. Se rade branza in mijlocul ei, apoi se strange intr-o bila, aducandu-se marginile aluatului spre mijloc. Se intoarce bila obtinuta, avand grija sa asezam dedesubt marginile adunate. Din cealalta parte de aluat se intinde iarasi o foaie, la fel ca si cealalta. Se ia un capacel de sticla si se decupeaza cerculete pe toata suprafata foii, asa cum am incercat eu…Fotografiile urmatoare va vor ajuta sa intelegeti si mai bine ce vreau sa spun.

 

In continuare se unge cu ulei de masline biluta si se presara cu seminte de in sau mac, sa fie de culoare inchisa semintele.

Peste biluta cu seminte se aseaza acum foaia decupata, se strang marginile dedesubt si forma de minge a painii s-a conturat deja, priviti-o!

 

Se aseaza in tava cu hartie de copt si se lasa la crescut inca 10 minute, apoi se unge cu galbenus de ou amestecat cu o lingurita de ulei si una de lapte, daca aveti, daca nu, e bun si numai galbenusul! Se coace la cuptor preincalzit timp de aproximativ 40 de minte. Va mai uitati dupa o jumatate de ora si observati  cum s-a rumenit. Cand este coapta si miroase… cum miroase, iti vine s-o manaci, nu alta!Voila, mingiuta-i gata!

 

Am fost tare incantata de rezultatul imaginatiei mele de moment ( vedeti ce modesta sunt)   🙂   si dupa sedinta foto am dus-o micutului fotbalist care, a sarit de bucurie precum o minge! Imi pare rau ca nu am avut cu mine si un aparat foto, sa-l fotografiez cu painea-minge in brate, strangand-o la piept si mirosind-o! Si da, am auzit la mmm-uri! Dar painica asta chiar a meritat toata aceasta bucurie, iar voi, dragii mei cititori, meritati sa va impartasesc experienta si reteta, fiindca nu se stie niciodata cand aveti un fotbalist in devenire prin preajma, pe care il puteti surprinde placut cu o minge delicioasa.

 

De atunci mi s-a tot cerut reteta si ii multumesc bunului Dumnezeu ca am reusit sa o scriu azi, sper sa fie si altora de folos , nu numai celor care au insistat sa o postez. Pofta buna si daca se poate sa fiti si buni ca painea calda, ar fi minunat!