Nu stiu ce faceti voi cu albusurile ramase de la pregatirile sarbatorilor de iarna si chiar m-as bucura sa-mi spuneti aici cum procedati cu dansele! Dar pana descoperiti voi postarea si va faceti curaj sa-mi scrieti, o sa va dau astazi o reteta, pe cat de simpla, pe atat de delicioasa a unui chec facut numai din albusuri pastrate la congelator. Va mai trebuie cateva ingrediente simple, doar si aveti toate premisele unui dulce capabil sa satisfaca poftele celui mai pretentios degustator, nu glumesc! Hai sa vedem cum trebuie sa decurga lucrurile, pentru a ne bucura de dulcele promis!
Ingrediente:
o cana plina cu albusuri (capacitatea canii 250 ml.)
o cana cu zahar tos, sau farin, merge de oricare
o cana cu faina
(Toate ingredientele se masoara cu aceeasi cana.)
semintele unei pastai de vanilie, sau esenta, sau un pachetel de vanilie, ce aveti
2 lamai
50 ml. ulei
o lingurita rasa praf de copt
Optional: stafide, fructe uscate, rahat, pentru umplut
Pentru glazura, care tot optionala este…
un albus de ou
250 gr. zahar farin
2 linguri zeama de lamaie
un varf de cutit de sare
Mod de preparare:
Se bat albusurile spuma intr-un vas care a fost foarte bine degresat si clatit anterior. Se adauga un varf de cutit de sare, se continua mixarea si apoi incepe sa se adauge zaharul in ploaie, cam in trei transe, nu tot odata. Apoi se adauga coaja de la o lamaie si uleiul, eu am pus si de portocala, ca ne place sa fie aromat.
Dupa incorporarea acestor ingrediente se adauga si zeama de la o lamaie, eu am pus zeama de la o lamaie si jumatate, fiindca lamaile mele nu au fost prea mari si a iesit perfect asa. Analizati gusturile celor din jurul vostru si daca iubiti lamaia, nu va sfiiti sa procedati la fel ca mine, fiindca e de bine!
Se continua mixarea si cand s-a omogenizat compozitia, se adauga faina si din acest moment se amesteca de jos in sus cu o paleta, prin miscari fine, pentru a nu se lasa spuma de albus.
Consistenta compozitiei arata cam asa…
Se adauga fructele uscate, rahatul, ce vreti sa puneti, daca vreti, dupa care se toarna compozitia, in tava pregatita cu hartie de copt, sau unsa cu unt si presarata cu faina. Iese un chec mare. Eu am impartit de data asta compozitia in doua tavi, fiindca am facut si un blat de tort, din 40% din compozitie, veti vedea!
Se coace la cuptor preincalzit, la 180 de grade, timp de 35 de minute! Daca se foloseste o singura forma si iese mai inalt, se lasa si 40 de minute. Se face testul scobitorului si numai daca acesta iese curat, se scoate checul de la cuptor si se lasa la racit pe un gratar.
Si gata, s-a si copt! 🙂
Asa cum v-am spus, n-a iesit prea inalt fiindca am facut si-un pui, dar el creste foarte mult in cuptor si are o pufosenie inegalabila! Dar cat sta la cuptor, pregatim glazura. Batem cu un tel albusul intr-un castron de sticla, sau portelan, pana se spumeaza, nu trebuie batut bezea!
Se adauga zaharul farin in cateva transe, se amesteca bine cu telul dupa fiecare transa de zahar.
In functie de cat de tare/moale/curgatoare vreti sa fie glazura, se aduaga zeama de lamaie pana ajunge glazura la consistenta pe care o doriti. Ea devine groasa ca o smantana. Eu am adaugat cateva picaturi de concentrat home-made de zmeura si afine si-am dat putina culoare catorva linguri de glazura, ca-mi place viata si dulce si roz! 🙂 Se aseaza checul pe un gratar, se glazureaza si se asteapta momentul savurarii…Iata-l, a sosit!
Eu nici nu am cuvinte sa-l descriu, fiindca nu stiu cu ce sa incep! De gustos, e gustos, de frumos, e frumos! 🙂
In momentul in care se taie checul, efectiv ti se taie si respiratia, fiindca imaginea sectiunii e halucinanta…
Iti vine sa iei toate bucatelele si sa fugi cu ele…
Sectiunea e moale, pufoasa, usor buretoasa si raspandeste un parfum fin de lamaie si vanilie, poftim, cine-i rezista? Si de gust nu va mai spun nimic, nu mai e timp, poftiti la o felie!
Pofta buna!
cufarul cu bucurii 
Arata fantastic si sigur si gustul e pe masura… si apropo de albusuri -daca nu fac bezele ori macaroons, imi fac omleta din albusuri cu muulte legume si brinzica…. Te bratisez cu drag de la mare distanta :* ❤
Cred ca si omleta e foarte gustoasa, Cristina, dar eu din cauza problemelor la fiere nu prea mananc oua, decat, ochiuri romanesti ( cele fierte fara coaja in apa cu sare). Si eu te imbratisez cu mare drag!
Pe mine „se usucă” albușurile de ou, atunci când rămân de la vreo bucătăreasă ce-mi face prăjituri. Și tot sub formă de omletă, ca în comentariul precedent. Tare fain arată checul tău și-mi face poftă de dimineață bună! 🙂
Apoi, daca si dimineata a fost la fel de buna ca si checul, e o veste faina, Petru! Important e sa nu aruncam albusurile ramase, sa le folosim cumsecuvine! Ma bucur iar ca ai trecut pe la cufar!
Frumos tare guguluful,mai ziceti-mi si mie de concentratul de fructe,ca sunt interesata.Eu mai folosesc fructe congelate ,pe care le decongelez la frigider presarate cu zahar si zeama scursa am aruncat-o mereu.Si ma gandeam daca nu cumva ar fi trebuit sa o pastrez si sa o folosesc la colorarea unor aluaturi.
mikaela, era bine daca nu aruncai sucul de fructe! Era bun la un jeleu de pus deasupra unui tort, a unei prajituri si chiar de savurat ca si suc natural. Uite, cum fac eu concentratul! Pun fructe proaspete cu zahar, ca la visinata, sa zicem…Le las de seara pana a doua zi, cand scurg lichidul rezultat, il pun la sticle si il sterilizez. Iese un sirop gros cu putere mare de colorare. La glazura aceasta am facut asa: am pus cateva boabe de zmeura si numai patru de afine in strecuratoarea de ceai si le-am pasat usor. Rezulta un suc gros care se pune in glazura si apoi se amesteca bine. La fel procedez si daca vreau sa colorez blaturile in roz, fiindca rosu, rosu nu iese . Si la fel de bun este si sucul de sfecla rosie.
Iti multumesc de vizita si daca mai ai intrebari, iti raspund cu drag!
Multumesc de raspuns.Am aruncat sucul scurs pentru ca fructele astea congelate sunt mai fade(cu exceptia zmeurei ).Stiu ca nu obtinem rosu din fructele de padure ,stiu si de sfecla rosie.Varianta sirop e cea mai buna,pana la urma ,voi pregati si eu.
Cât de bine arată! Am salvat deja rețeta, căci am și eu câteva albușuri rătăcite prin congelator.
Sa o faci fara rezerve, Simona, o sa va incante si privirea si papilele! Spor!
Mulțumesc!