Astazi am vrut sa fac o altfel de paine, doar e weekend si cum ieri am fost foarte ocupata cu altfel de lucruri decat cele ce tin de arta culinara, astazi am vrut s-o ridic putin la fileu pe aceasta din urma si sa-mi rasfat sotul, recompensand astfel ziua de ieri pe care, din motive absolut obiective, am petrecut-o prea putin impreuna. M-am gandit la aceste painici in momentul in care preparam pesto de busuioc, pe care sa-l congelez pentru atunci cand nu voi mai avea busuioc verde…Si de indata ce m-a fulgerat ideea, mi-am adus ingredientele la indemana si m-am apucat de treaba, iata cum si cu ce…
Ingrediente pentru aluat:
500 gr. faina 250 ml. apa calduta 7 gr. drojdie uscata 3 linguri de ulei de masline o lingurita de zahar tos 1/4 lingurita sare
Ingrediente pentru pesto: Este un pesto simplificat, ca si reteta, gandit de mine asa incat sa nu aiba prea mult ulei si sa poata face casa buna cu painica pe care o visam eu mirosind a busuioc.
250 gr. frunze proaspete de busuioc 200 gr. pecorino sau parmezan ras 5 catei mari de usturoi 100 ml. ulei de masline
Pentru umplutura mai trebuie 50 gr. rosii uscate si un ou pentru uns, daca le vreti astfel.
Mod de preparare:
Se pregateste aluatul la masina de paine, punandu-se in cuva ingredientele in ordinea specificata de instructiunile masinii. Daca nu aveti masina de paine, il veti pregati clasic. Se amesteca zaharul cu drojdia si 100 ml. apa calda intr-un bol, se adauga doua linguri de faina si se lasa 10 minute sa faca basici, dublandu-si volumul. Cand s-a intamplat acest lucru, se face o gropita in restul de faina, asezata, bineinteles, intr-un castron adecvat, se toarna acolo maiaua cu drojdia, restul de apa calda si se incepe a se amesteca pe margini cu o lingura de lemn incorporand faina. Se pune si sarea, apoi uleiul lingura cu lingura. Se trece apoi la framantat manual, sau cu robotul, dupa cum doriti…E posibil sa va mai trebuie o mana de faina, asta depinde foarte mult de tipul de faina folosit, eu am folosit faina cumparata de la o moara si nu pot sa va spun mai mult, eu numai din asta folosesc cu rezultate foarte bune. Se aduna aluatul intr-o bila, care nu trebuie sa fie tare si se lasa la crescut aproximativ 30 minute acum, ca e foarte cald, iarna poate sta mai mult, dar tot intr-un locusor cald.
In timp ce painea este lasata sa creasca acoperita cu un prosop moale, se pregateste pesto. Se blenduiesc frunzele de busuioc, bine spalate, impreuna cu usturoiul si apoi se adauga uleiul in trei/patru transe, ca la maioneza.
La final se adauga pecorino sau parmezanul, sau ce aveti in loc, se mixeaza bine.
Si pesto este gata…Arata si miroase intr-un mare fel!
Se ia aluatul, se intinde pe planseta infainata o foaie mare( sau doua mai mici, in functie de suprafata de lucru) cu grosimea de 5 mm.
Peste foaie se intinde strat generos de pesto si se presara bucati de rosii uscate.
Se ruleaza exact ca si la minipizza. Se taie apoi ruloul obtinut in bucati de 6 cm. lungime, cam asa arata taiate.
Se aseaza rulourile in pozitie verticala, cu umplutura la vedere in tava pregatita cu hartie de copt si se mai lasa la crescut 20 minute. Nu trebuie sa le inghesuiti fiindca ele vor mai creste. Eu le-am asezat in forma de inima, doar v-am spus ca-mi rasfat jumatatea azi! Erau asa frumoase acolo, in tava aceea…Doar erau facute din inima! 🙂
Inainte de a fi date la cuptor se ung cu ou batut. Se coc in cuptor preincalzit la 180 de grade aproximativ 40 de minute, se mai verifica, oricum, din cand in cand cuptorul, eu asa fac! N-am regretat nicio clipa faptul ca le-am facut! Au fost frumoase toate la un loc si fiecare in parte.
Aspectul interior era de nedescris, pufosenie intruchipata, se desprindeau foi, foi…Am pozat si sectiunea pufoasa, dar nu stiu cum am reusit sa pierd pozele, nu-mi explic de ce nu s-au salvat, le facusem cu alt aparat foto, caci se terminasera bateriile celui cu care am fotografiat initial…
Dar nu mai este nevoie de poze, painicile mele au fost de nedescris de aratoase si bune, pline de rafinament datorita savorilor emanate, motiv pentru care mi-am si facut timp sa le postez, poate le faceti si voi pentru o zi de rasfat in doi!
Pofta buna!
cufarul cu bucurii 